Investitorii chinezi si-au facut simtita contributia in patru din cinci cele mai mari tranzactii ale ultimului deceniu

Accentul cade in ultimul timp pe investiile si cifrele de afaceri din America, Europa si am discutat intr-un material de saptamana trecuta despre  starea pietei de avocatura si business, si de avocatura de business din Africa. Ce ecouri vin insa din China?

Investitorii chinezi si-au facut simtita contributia in patru din cinci cele mai mari tranzactii ale ultimului deceniu. Cea mai mare dintre acestea a intregistrat suma de $4.2 miliarde platita de Corporatia Nationala Chineza de Petroleum in subsidiar PetroChina, in vederea exploatarii si productiei (E&P) companiei Eni East Africa, in timp ce Corporatia Nationala Chineza de Petroleum in subsidiar Sinopec a platit $3 miliarde pentru a miza in Corporatia de business Egipteana Apache.

Intre timp, China National Offshore Oil Corporation a platit $2.7 miliarde in 2006 pentru a achizitiona 45% din actiunile unei licente miniere de ulei offshore norvegiene. In 2011 compania detinuta de catre stat si-a unit fortele cu Total pentru a plati $2.9 miliarde pentru a se alatura blocurilor de ulei Tullow Oil ale Ugandei.

Fie alianta Herbert Smith, fie insusi HSF au sfatuit CNOOC si PetroChina in privinta acestor achizitii, cu Vinson & Elkins actionand pentru Sinopec. Vinson & Elkins a actionat de asemenea pentru Tullow in vanzarea catre CNOOC, in timp ce celelate tinte erau consiliate de catre Linklaters, Weil Gotshal & Manges and Baker Botts. Niciuna dintre companiile din urma nu au un sediu stabilit in Africa, cu toate ca Linklaters a stabilit legaturi stranse cu Webber Wentzel in Africa de Sud si Aluko & Oyebode in Nigeria.

Doar putine tranzactii au reusit sa se ridice la marimea acelor tranzactii din ultimii doi ani, cu declinul din China combinat cu criza pretului la ulei avand un efect direct atat asupra valorii cat si a volumului de tranzactii care au avut loc in spatiul energetic si de putere al Africii inca din anul 2013. Intr-adevar, numarul de tranzactii a scazut de la 85 la 55 intre anii 2013- 2015, in timp ce valoarea acestor deals—uri a scazut cu 75%, de la $21.6 miliarde la $5.2 miliarde. In acelasi interval pretul mediu al unui butoi de ulei Brent pur a scazut de la $108.56 si a ajuns la $52.53.

Aceasta induce o dilemma asupra statelor Africane cu productie de ulei, care se bazeaza preponderant pe exporturile de ulei pentru venitul lor national. Angola si Nigeria, spre exemplu, care se numara printre cei mai mari exportatori de ulei ai lumii, isi extrag 90% din veniturile din export din tranzactiile cu ulei.

Lovitura asupra preturilor

„Unele tari se confrunta cu decizia asupra dilemei cu privire la actiunile ce trebuie intreprinse pentru a incuraja companiile petroliere sa-si dezvolte activele de petrol si gaze naturale”, spune partenerul HSF Martin Kavanagh. „Tarile care au stabilitate de productie, cum ar fi Nigeria si altele din Africa de Vest, se afla intr-o situatie dificila. Un numar de tai vin la runde de licitare pentru noi blocuri de petrol si de licente de explorare si vor trebui sa decida cât de agresive vor fi in vederea oferirii de concesii pentru dezvoltatori si companii petroliere.

Cu toate ca acest lucru ar putea actiona pentru a stimula piata pe termen scurt, un alt efect secundar al preturilor persistent scazute la petrol este faptul ca unii dintre titanii petrolului sunt in cautarea de solutii pentru rationalizarea investitiilor lor, in timp ce altii sunt fortati sa vânda active in incercarea de a imbunatati lichiditatea .

„Pretul petrolului, intr-adevar incepe sa loveasca acum si va exista un val de tranzactii care se vor afla in dificultate sau semi-dificultate„, spune Stuart partener Linklaters Bedford.

Unele dintre cele mai mari OIC-uri pretind acest lucru: America ConocoPhillips, de exemplu, a vandut afacerea nigeriana de petrol si gaze din amonte spre OAndO in mijlocul anului 2014, in timp ce un consortiu condus de Shell Royal Dutch a vândut câmpuri de petrol in valoare de $ 5 miliarde precum si o conducta detinuta, in acelasi an.

Unele tari se confrunta cu decizia de a vedea ce sa faca pentru a incuraja companiile petroliere sa-si dezvolte activele de petrol si gaze

Acest tip de activitate ar putea servi pentru a sprijini piata comerciala, dar se va face foarte putin pentru a stimula sectorul energetic, care, in ciuda faptului ca este de o importanta cruciala pentru dezvoltarea economica viitoare a Africii, a fost de asemenea lovit de scaderea brusca a preturilor materiilor prime.

” …Din moment ce guvernele inca sunt implicate efectiv in sectorul de putere in ceea ce priveste subventionarea proiectelor de energie, acestea au in mod substantial mai putine venituri pentru a face acest lucru „, spune Joe Tato, co-presedinte la nivel mondial de energie la DLA Piper. „Guvernele vor trebui sa faca alegeri cu privire la ceea ce fac, cu mai putine venituri.”

Cu toate acestea, in timp ce partenerul Clifford Chance Delphine Siino Courtin constata ca a existat o incetinire atât a numarului de proiecte de energie obtinerea de la sol si rata la care acestea sunt in curs de dezvoltare, ea spune ca nevoia de dreapta si de putere pe intregul continent este de asa natura ca proiectele se realizeaza in continuare.

ecaterina.virgolici@lhm.ro